Cuvânt înainte 

La realizarea acestui Calendar Catehetic Lărgit care se adresează în primul rând confraților noștri care sunt pribegi prin străinătăți, dar nu numai, a stat constatarea lipsei de repere și de rădăcini de care aceștia suferă, fiind departe de țară și de tot ceea ce constituie obârșiile ființării noastre creștinești, în contextul unei crescânde ”globalizări”, inclusiv în planul compoziției etnice a diferitelor comunități ortodoxe.
 

De aceea, ne-am gândit să punem la îndemâna acestora un calendar ”lărgit” care să le ofere, în plus față de cele obișnuite, numele și datele de sărbătorire și ale altor sfinți, atât români cât și dintre cei canonizați și cinstiți de alte biserici ortodoxe surori, precum și dintre cei care au trăit în primul mileniu creștin în Apus.
 

Astfel, după ce am pus din Minei (cartea cuprinzând slujbele și viețile sfinților din fiecare lună – după grecescul mine) pe toți sfinții trecuți în fiecare zi, am ”lărgit” calendarul cu nume de sfinți cinstiți în tradiția greacă, în cea slavă, în cea georgiană precum și cu nume de sfinți care au trăit în Apus și cu predilecție pe cei din orașele sau din zonele unde se află parohii și respectiv o prezență românească mai semnificativă.
 

Ne-am gândit că mulțimea numelor de sfinți care sunt trecuți în acest calendar poate să constituie, totodată, și o bază foarte bună de inspirație pentru toți soții care așteaptă un copil și care îi caută un nume, pentru a putea încredința pe noul născut unui sfânt, mai degrabă decât a-l încredința unei ”vedete”, fie ea cât de faimoasă, și a relua astfel tradiția autentic creștinească de a pune copiilor nume de sfinți.
 

În ce privește dimensiunea ”catehetică”, pentru a ne cunoaște mai bine sfinții, am adăugat viețile mai multor sfinți români mai cunoscuți în popor sau ale căror moaște se află în România, precum și viețile sfinților recent canonizați de către Biserica Ortodoxă Română și vieți de sfinți cinstiți în celelalte biserici ortodoxe sau care au trăit în țările din Apus.
 

Prin cunoașterea vieții sfinților români, cititorii vor avea prilejul și privilegiul de a stabili și aprofunda o legătură mai personalizată cu aceștia, cerând mai cu dinadinsul rugăciunea și ocrotirea și călăuzirea unuia sau altuia dintre ei în pribegia prin străinătăți.
 

Cunoașterea vieții sfinților de pe meleagurile unde ne este dat să trăim, vreme mai scurtă sau mai îndelungată, ne dă posibilitatea să descoperim rădăcinile străvechi ale prezenței creștine și ale sfințeniei care a rodit în Biserica cea Una și nedespărțită în vremea în care aceasta nu cunoscuse dezbinarea care a răvășit-o după 1054. Sfinții care s-au proslăvit pe pământul pe care ne aflăm ne întâmpină cu rugăciunea lor care străbate veacurile, ne însoțește și ne apără de primejdiile și de înșelările lumii acesteia.
 

Îndemnăm așadar pe cititori să cunoască și viața sfinților de pe meleagurile unde se află în Italia sau în altă parte a Europei sau a lumii și să ceară mijlocirea și ajutorul lor, cinstindu-i și închinându-se la moaștele lor acolo unde ele se găsesc. Semnalăm aici faptul că multe dintre moaștele sfinților din Răsărit se află în Apus, dând posibilitatea creștinilor ortodocși ajunși în Occident să se închine la ele. Sperăm ca ediția următoare a acestui calendar să pună la îndemâna credincioșilor o ”hartă” a locurilor unde se află moaște ale sfinților din Răsărit și din Apus cinstiți de biserica noastră sau de Biserică în general.
 

Prin mijlocirea sfinților români și a celor locali din Apus, credinciosul ortodox are astfel ”asigurată” pribegia în două ”ancore” care îl susțin pentru a putea trece prin furtunile vieții acesteia.
 

Această primă ediție a Calendarului Catehetic Lărgit, dorește să pună în evidență, de asemenea, și viața și învățătura ”sfinților capadocieni” cărora, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, le este dedicat, ca An Jubiliar, anul 2009.
 

În acest sens am redat viețile sfinților mari Dascăli ai lumii și Ierarhi: Vasile cel Mare (pomenit pe 1 ianuarie; de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc 1630 de ani) și Grigorie de-Dumnezeu-cuvântătorul (pomenit pe 25 ianuarie) și ale altor sfinți din Capadocia, unii dintre ei fiind legați de aceștia prin rudenie duhovnicească sau chiar trupească (mai multe dintre rudele Sfântului Vasile cel Mare fiind, de exemplu, canonizate!). Am presărat de asemena o parte dintre omiliile, scrisorile sau cuvintele lor de folos, la care am adăugat câteva omilii ale Sfântului Ioan Gură-de-aur și, pentru Perioada Triodului, câteva omilii ale Sfântului Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, autorul celei mai importante sinteze a gândirii patristice din prima jumătate a celui de al doilea mileniu creștin.
 

Trebuie să subliniem aici caracterul fundamental al contribuției scrierilor și gândirii sfinților capadocieni la sintetizarea și precizarea dogmatică a credinței și învățăturii creștine, mai ales cu privire la Sfânta Treime și la trăsăturile personale ale Ipostasurilor Dumnezeiești, dar și influența marcantă pe care au avut-o asupra vieții și conștiinței creștinești în general, atât în ce privește monahismul și nevoința, cât și în viața socială sau a cetății. De asemenea, pasaje întregi din omiliile lor au devenit rugăciunea însăși a Bisericii, constituind baza izvorului liturgic din care s-au compus multe rugăciuni precum și imnele multora dintre Praznicele Împărătești.

Cunoașterea mai aprofundată a vieții și scrierilor sfinților a constituit încă dintru începuturile veacului creștin un izvor de inspirație și un imbold spre o viață mai sfântă și mai desăvârșită și o încurajare la vreme de încercare pentru toți cei care nu limitează viața lor creștinească doar la mersul sporadic la biserică, la aprinderea câtorva lumânări sau la un ”fușerit” semn al crucii, făcut mai mult din superstiție decât din credință…
 

Nădăjduim, în sfârșit, că acest calendar va contribui la o mai bună cunoaștere a sfinților noștri, atât din țară cât și din locurile pe care petrecem, spre folosul duhovnicesc al celor ce îl vor cerceta și spre întărire în ”călătoria” vieții acesteia spre zările veșniciei.
 

Urăm ca această primă lucrare împlinită cu osteneala tinerei obști monahale a mănăstirii ”Adormirea Maicii Domnului” de la Roma, să fie urmată și de alte asemenea lucrări, după străvechea tradiție aghiografică și catehetică a monahismului din totdeauna.

 

Episcopul SILUAN
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei